the Point

SynopsisDeseori, chiar fără să știe, omul se transformă în propria privire și nu este mai mult decât o căutare. Iar Lumina Supremă, în simplitatea ei indescriptibilă, se găsește întreagă fie și într-un singur punct luminos. Se spun multe pentru a stabili care dintre ei îl caută primul pe celălalt, dar cert este că Lumina mereu (te) găsește. Clipele întâlnirii, uneori lungi cât o viața, au fost denumite revelație, inspirație, act de creație etc. Dar cuvintele sunt neputincioase şi pentru a cuprinde întâmplări cu mult mai obișnuite. Autorul

Ochiul în drum(eții)


Semiotycon Balcanic: Sf. Constantin Brâncoveanu

Concepție artistică și realizare: Ardian Kycyku
Fișa semiotică a lucrării:

1. În locul capului tăiat al domnitorului C. Brâncoveanu este o mână în poziție de rugăciune. Mâna sugerează flacăra unei lumânări și / sau o peniță. Ideea principală: Nimic în afara rugăciunii, dacă este doar omenesc, nu dăinuie.
2. Capul tăiat al domnitorului C. Brâncoveanu este prins în piept, între două părți ale hainei care sugerează o carte mare deschisă – respect față de transformările culturale survenite de-a lungul domniei lui C. Brâncoveanu. Între cap și picioare se vede o trecere în formă de poartă deschisă. Ideea principală: orice expresie și dovadă a idealismului subînțelege un sacrificiu; orice sacrificiu este o poartă spre transcendent.
3. Două linii care se intersectează (a. între fruntea și nasul, b. între ochii domnitorului C. Brâncoveanu) formează o cruce discretă.
4. Din spate și din profil, lucrarea sugerează o lumânare arzând, topindu-se într-o formă personalizată, nu perfectă, ci vie.
5. Prima parte a soclului, privită de sus și din lateral, reprezintă inițialele numelui domnitorului C. B.

O demivorbă cu Ilona Spătaru - TV Moldova 1, 2 - Chișinău 2018


Tu [povestire]


Şirul corăbiilor imperiale parcurgea Mediterana. Pânzele semănau cu nişte nori astmatici. Era o zi calmă şi luminoasă şi nici bocetul fărâmiţat al păsărilor carnivore nu prezicea moartea cuiva, cu atât mai puţin moartea Împăratului. Încă nu se inventase binoclul. Dar auzul era la fel de lung ca şi privirea binoclului şi locuitorii din malul mării încremeniseră de gemetele misterioase ale valurilor ce aduceau ameninţări din Nevăzut.
Corăbiile imperiale se întorceau din ziua de naştere a unui rege străin. Împăratul îi dusese cadou o sclavă cu trei sâni şi o duzină de cai pur sânge. Regele străin nu se lăsase mai prejos. De-a lungul distracţiei ce durase o săptămână, fuseseră tăiaţi, prăjiţi şi preschimbaţi în fecale peste o mie de boi, două mii de găini grase, şi se goliseră peste douăzeci de mii de burdufuri cu vin roşu ca sângele. Împăratul şi regele străin se prăpădiseră de râs, luând vinul drept sânge de duşmani. Nu te puteai sătura de un asemenea sânge.