Şi un caz din imediat.
Romanul monumental Un trib glorios şi muribund,
al lui Ardian-Christian Kuciuk. Sînt foarte realist cînd
spun că acest autor, Ardian-Christian Kuciuk, este în vestibulul Nobel.
Vasile Andru, Geografia
sacră şi profană a vieţii,
Editura Muzeul Literaturii Române, 2015
Narațiunea lui Ardian-Christian Kyçyku este într-adevăr o
invitație generoasă la frumusețea sublimă, este distracția unui echilibrist al
limbii albaneze, al limba române, al tuturor limbilor lumii. Kyçyku ar fi
capabil să scrie un roman frumos chiar și într-o limbă din care el nu a auzit niciun
singur sunet. Acest gen de narator este. Bardul prin excelență. Cel care absoarbe
cititorul în poveste, îl subjugă literalmente cu măiestrie, fără a-i ușura
lectura, dar și fără a-l forța să-i urmeze subiectul.
Într-o scurtă frază a lui Kyçyku poți râde sau plânge
isteric. De o asemenea dimensiune este intensitatea scrierii sale, profunzimea
umorului, penetrarea chirurgicală a bisturiului său, abilitatea cu care împletește
povestea.
Elvira Dones, prefața romanului Fluviile Saharei
în limba italiană, 2011
Deja Albania mai are un autor de talie universală, nu grație cantității operelor, ci grație stilului magic, arhitecturii întru totul nouă a multora dintre cărți, mesajelor naționale și universale, cu un curaj intelectual neobișnuit (...) Este aici și psihologia ”Femeilor” lui Bukowski, și realismul magic al lui Marquez, și salturile pindarice ale lui Buzzati, și realismul tăios al lui Balzac. O plămădire a tuturor stilurilor în stilul rar al unui autor care nu putea să nu fie albanez născut între primitivism și civilizație, între legende și fapte reale, între virginitatea naturii și dezvirginarea personalității butaforice.
Gazeta Albaneză, Tirana, Novruz
Xh. Shehu
În acest roman (”Home”) protagonist este
”Soarta omului”. Celalate personaje sunt înșiși cititorii, cărora le rămâne
să-și aleagă soarta. (...) Ne vine să ne cutremurăm, deoarece “Home” nu este
nimic mai puțin decât ADN-ul vieții noastre în cele trei timpuri ale ei:
trecutul, prezentul și viitorul. Să ne cutremurăm, căci acest roman este ADN-ul
memoriei noastre! Al memoriei în trei timpuri: ne vom aminti, vom fi amintiți
și alții își vor aminti de noi… Scriitorul îi face loc cititorului în casa lui spirituală, în timp ce el intră și locuiește fie și temporar în noi. Și
cititorul simte ”greutatea” noului locuitor înlăuntru. Poate din această cauză,
pe parcursul romanului ”Home” te simți cititor, personaj și autor în același
timp.
Korrieri, Tirana, Elinda
Marku
Fără îndoială cel mai autentic purtător de
cuvânt al acestei jumătăți de secol, realist și magic, simplu și complex,
sincer, un uriaș al scrisului. (...) Home este un personaj mereu proaspăt, care
trăiește tot timpul și nu moare niciodată, la fel ca Don Quijote, trecând prin
vremi și uimind omenirea cu naivitatea și genialitatea sa. Romanele lui Kyçyku
nu sunt povești obișnuite despre oameni și evenimente istorice, despre
întâmplări interesante sau atracții vremelnice, cu frumuseți virtuale, pentru a
petrece timpul și care nu folosesc nimănui. Dincolo de literatura cu care ne-am
obișnuit ani de-a rândul, romanele sale reprezintă o viziune și o analiză,
descifrare a existenței până la detalii ”rușinoase”, dar profund adevărate.
Ardian-Christian Kyçyku este un mit al scrisului și a înțeles ca nimeni altul
că literatura nu este o simplă povestire lineară.
Mokra, Pogradec, Istref
Haxhillari
În această proză (…) cititorul poate gusta
muzica unei alte lumi, unde ceva superior trezește sufletul ce se stinge și
unde omul este un corp nu de carne, ci de suflet. Desigur, scriitorul
Ardian-Christian Kyçyku izbutește cu o virtuozitate stranie în care se
contopesc armonios înțelepciunea lui ca autor, sensibilitatea subtilă a omului
și măiestria povestitorului.
Koha ditore, Prishtina, Ragip Sylaj
Metafizica descrierii aduce aici un stil și o
figurativitate literară perfecte, o vibrație subtextuală care-ți face și mai
tristă durerea decesului personajului ”Home”, acesta din urmă purtând toată
greutatea exilului. Personajul Home, acest Don Quijote evadat și acest trist
Jozef K. al Balcanilor deja va fi cioplit în cerurile universal ale
literaturii.
TemA,
Tirana, Dhurata Hamzai
… simți un fel de mișcare, aproape fizică,
plină de freamăt de vânt și de liniște, o călătorie înspre pretutindeni și
nicăieri, ai atins și ai fost atins, ai simțit multe lucruri lăuntrice care
seamănă cu descoperirile deloc îndepărtate, profunde cât și de suprafață, care
așteptau sub pielea ta, dar descoperiri ale prăpăstiilor sufletului, uneori
asemănătoare cu mesajului unei pergamene, a unei piei vii (a ta), iar călătoria
respectivă, aproape fizică, experimentată de tine, se dovedește a fi fost în
tine, fiindcă ai fost citind proza scriitorului Ardian-Cristian Kyçyku.
Gazeta 55, Tirana, Visar
Zhiti
Gustul pe care ți-l lasă citirea operei sale
se poate ”descifra” ca un proces în care intuiția, dansând cu imaginația, oferă
o realitate eternă (indiferent de mișcările emotive și ale detemporizării).
Fiind el însuși un ”plecat”, autorul cunoaște prea bine ”tremurul”, alunecarea
”podelelor”, sau învârtirea cerurilor.
Metropol, Tirana, Blerina
Goce
Acest suav huligan intelectual e osândit să rămână acelaşi lucid ultrasensibil,
aed modern al vremurilor mereu zdruncinate din această parte blestemată de
lume. Tânărul prozator, cum îi spun unii, este, de fapt, bătrân şi bântuit ca
Balcanii. Dar un bântuit calm, care se mişcă printre Dulcile taine ale naşterii
şi ale morţii, ale Începutului şi Sfârşitului, cu un sictir de nemuritor sau
poate de fiinţă raţională venită din altă lume.
Realitatea românească, Corneliu Vlad
Ziua,
Mircea Martin
Bota sot, TemA, Bajram Sefaj
Ziarul de Duminică, Bogdan Alexandru Stănescu
Gazeta Atenei, TemA, Hiqmet Meçaj
Pro-Saeculum, Ştefan Ioanid
Ed. Humanitas, Iolanda Malamen
Agora on-line, Paul Vinicius
Asediu – roman scris cu foarte
puţine ghilimele,
prefaţă, Ioan Adam