Ardian-Christian Kuciuk: Exilul cultural, sau literaturi globale în limbi locale...

La 4 septembrie 2014, în plăcuta ambianţă a Literaturhaus, Berlin a avut loc o întâlnire culturală prilejuită de lectura autorului de expresie albaneză şi română Ardian-Christian Kuciuk. Autorul a citit din romanul său "Home", publicat vara aceasta de editura PA, condusă de Dna. Feride Berisha. Întâlnirea deschide un şir de manifestări literare din cadrul proiectului "Exilul cultural, sau literaturi globale în limbi locale", conceput şi lansat de Librarium Haemus şi PA.

Synopsis: Se pare că limbile albaneză și română au legături mai vechi decât poate observa cititorul de astăzi, deși aceste legături au fost descoperite și descrise de celebri lingviști germani, români, albanezi etc. Poate ca un semn ce tinde să atragă atenția, spațiul mioritic a fost principalul în care cel puțin albanezii din Sud emigrau nu doar din cauze economice, ci și culturale. Printre ei fac parte scriitori, gânditori, oameni de stat, negustori, cântăreți și actori, constructori, diplomați, ziariști și editori care ocupă locuri de onoare în istoria albaneză modernă.

În acest context, o importanță deosebită are poetul LasgushPoradeci (pseudonimul lui Llazar Gusho, Pogradec 1899-Tirana 1987), considerat cel mai mare liric al literaturii albaneze din secolul XX, care și-a publicat principalele sale volume în România și care teza de doctorat, susţinută la Universitatea din Graz, i-a dedicat-o operei lui Mihai Eminesku (“Der verkannte Eminescu und seine volkstümlich-heimatliche Ideologie”). Strălucit cunoscător și admirator al limbii și culturii germane, Poradeci și-a susținut doctoratul la Universitatea din Graz. Poezia lui Poradeci, scrisă într-o albaneză aleasă, fină, conține inspirație, teme și structuri stilistice românești și grație comuniunilor dintre lumea românească cu cea albaneză.

Feride Berisha şi A.-Ch. Kuciuk

Un alt autor despre care încă rămân multe de spus este MitrushKuteli (pseudonimul lui Dhimitër Pasko, Pogradec 1907-Tirana 1967) – prozator, eseist, critic literar și distins traducător. În memoriile sale, Kuteli mărturisește că începuse să scrie pentru a-și potoli dorul de țara natală. Volumele de proză ale lui Kuteli sunt considerate esențiale pentru proza albaneză modernă și stilistic au asemănări cu literatura scrisă de Ion Creangă, Ioan Dragoslav şi alţii. Aşa cum Creangă, de pildă, a scris într-o limbă română ”de rădăcină”, și Kuteli a folosit o albaneză ”eternă”, dublând vorbirea populară cu o profundă cultură europeană.

În perioada totalitaristă, Poradeci și Kuteli au fost izolaţi şi au suferit condamnarea la tăcere, iar Kuteli a înfruntat și câțiva ani de detenție la răufamata mocirlă de la Maliq. Ambii scriitori au fost obligați să supraviețuiască traducând literatură cu norma, fără a mai avea voie să călătorească în străinătate, și i-au dăruit cititorului albanez pe unele dintre capodoperele literaturilor română, germană și rusă (Eminescu, Creangă, Caragiale, Ispirescu, Goethe, Heine, Schiller, Gogol, Pușkin, Turgeniev, Maiakovski etc), ceea ce a făcut posibila intrarea lor în conștiința cititorului albanofon.

În cazul lui Poradeci și Kuteli nu se poate vorbi decât despre un exil cultural, sau literar. Spre nororcul lor și al literaturii europene, amândoi emigraseră într-un spațiu aproape geamăn cu cel de origine. Din acest punct de vedere, exilul și dorul rămân cheile misterului supraviețuirii lor ca autori. Trebuie revelat aici un paradox fericit: asemănarea ambianței exilului cu cea de origine nu potolește dorul, ci îl crește, îl face capabil să producă literatură superioară, de talie globală, deși autorii scriu și traduc în și din două limbi de strânsă circulație.

A.-Ch. Kuciuk

Exilul cultural a luat un alt avânt și un alt sens la începutul anilor ’90, odată cu cărțile – scrise în albaneză și română – ale lui A.-Ch. Kuciuk, cu Revista Haemus şi cu Editura Librarium Haemus, în care, din anul 1998 sunt publicate cărți și fragmente din creația a peste 250 de autori și gânditori europeni și nu numai. Arhiva Revistei Haemus numără până în momentul de faţă peste 5.000 pagini, cele mai multe fiind accesibile gratuit pe internet.

Câteva imagini din Berlin