II.
Sub acoperiş.
Regizorul
Actorul I este xenofobul. El nu suportă străinii. I se
spune şi Hm. Porecla lui spune multe,
dacă nu chiar totul... Pe parcurs, se va putea observa că nici pe ai săi nu
prea îi suportă. Îi crede laşi, trădători, vânduţi străinilor.
Exilantul
Lucrurile sunt cu mult mai simple de atât.
Regizorul
Mai vorbim. Actorul II este indiferentul. I se pune şi
Nea Gazdă, deoarece găzduieşte un străin, un exilant... De reţinut altoirea
cuvântului exil cu azil-ant... El o face pe gazda, ca să câştige
un ban şi, eventual, să fie politically
correct... La cât de rapid se schimbă lumea zilelor noastre, el vrea să
nu-şi piardă liniştea. E ceva de genul: şi dacă rămân ai noştri la putere, şi
dacă vin străinii, eu să mor în patul meu. Mielul
blând suge din două mame, zice un popor. Sau din câte mame or fi... În
esenţă, nici el nu suportă pe nimeni, dar nu simte asta.
Exilantul
Altfel spus: mărunţişurile i se par miracole, e convins că i se cuvin din naştere şi, implicit, nu vibrează la niciun miracol adevărat. Nu?
Actorul
II
Poate chiar nu.
Regizorul
Mai vedem noi. Actriţa.
Ea este iubita.
Exilantul
Iubita cui?
Actorul
I
A mea, a ta, a mai multora.
Actorul
II
A cui apucă şi a cui o apucă.
Regizorul
Este femeia ţării-gazdă. Reprezintă noua patrie a
exilantului, cu bunele şi mai puţin bunele ei.
Exilantul
Atât?
Regizorul
Autorul nu lasă să se înţeleagă alte chestiuni.
Exilantul
Autorul se vede de la o poştă că este doar un
intermediar, ca cei din pieţe. Ca să nu zic un bişniţar de idei. Bişniţar
mărunt sau de idei mărunte…
Actorul
Păi, cumpără-ţi nişte idei, stimate, nu te mulţumi doar
cu clişee.
Exilantul
Azi e la modă să scrii despre lucruri pe care nu le
cunoşti.
Actorul
I
Nu mai citi.
Exilantul
Pentru mine întrebarea se pune altfel.
Actriţa
Şi anume?!
Exilantul
Oare aşa ajuţi ca oamenii să cunoască unele lucruri mai
bine, sau doar îi subjugi ignoranţei tale şi mai scoţi şi un ban blestemat din
asta?!
Actorul
I
Şi care răspuns te-ar linişti?
Exilantul
Niciunul. Ştiu ce penibil e când un prost sau nechemat
dovedit se zbate să te convingă pentru ceva la care nu poţi crede nici mort.
Pentru că ai trăit exact contrariul pe pielea ta... Apoi… eu nu pun întrebări,
ca să mă liniştească vreun răspuns.
Actorul
I
Atunci, ce altă întrebare te-ar putea linişti?
Regizorul
Mai vorbim şi punem întrebări noi. Aşa. Ea, adică Iubita,
se îndrăgosteşte de Exilant şi vrea cu tot dinadinsul să se mărite cu el.
Exilantul
Văd că se îndrăgostesc la gară.
Actorul
I
Gară, sau aeroport?
Actriţa
Mai bine în avion. Am transmite ideea că dragostea
respectivă dispune de acordul cerurilor.
Regizorul
De discutat. Dacă am tot schimbat chestiuni în piesă, ne
putem permite un avion în locul unei gări, nu?
Actorul
I
Poate prindem şi o promoţie.
Regizorul
Cine-i pentru avion?
Exilantul
Vorba fetiţei mele: numai
cerul nu-i rasist.
Actorul
I
Impresionant. A spus fata dumitale aşa ceva?
Actorul
II
Ne laşi?!
Exilantul
Mă rog, ea nu se gândea decât la rasismul clasic. Nu se
gândea la rasismul profesional, la cel financiar etc.
Regizorul
Formidabil. Staţi, că mi-a venit o idee.
Actorul
I
Nu aveam destule?
Actriţa
Uneori am impresia că circulă atâtea idei împrejur, încât
va trebui să apelăm şi la craniile celor mulţi, ca să le ţinem temporar cu
chirie.
Actorul
I
Nu va primi nimeni, dragă; cei mulţi, nici în viaţă, nici
după moarte nu agreează ideile.
Exilantul
Astea nu sunt idei, ci nuanţe. Compilaţii.
Regizorul
Ei, na. A mea nu-i compilaţie. M-am gândit să îmbogăţim textul
autorului...
Actorul
I
... care-i cu mult mai mult al nostru deja...
Regizorul
... cu o chestiune formidabilă.
Actorul
II
Şi anume?
Regizorul
Schimb
de fiinţe se poate numi. Xenofobia unuia se mută la celălalt, în
fiinţa indiferentului, care devine fioros, pe când xenofobul devine...
Actorul
I
... bugetofag.
Regizorul
Mă rog.
Actriţa
Sau recurge la o schimbare de sex.
Actorul
I
Dar exilantul ce devine? Nu cumva patriotismul meu se
mută la el şi se duce totul de râpă?! Lucrurile încep să se complice.
Regizorul
Complice eşti tu.
Exilantul
Eu nu cred că mai pot deveni altceva. E suficient un
exil.
Actorul
I
Da, dar nouă nu ne mai e suficientă aceeaşi patrie.
Pricepi?
Exilantul
Mai bine decât aş fi vrut.
Actriţa
Sunteţi nişte stafii amândoi. Dar nici extrem de
idealişti să nu deveniţi, c-au murit femeile ce iubesc aşa ceva. Şi nu vă va
rămâne decât schimbarea de sex.
(...)
* Coperta - după o lucrare semnată Iulia Enkelana
* Textul