O semiotică a viziunii lui Ingmar Bergman ca om de teatru
Granițe între teatrul existenței și existența teatrului – o semiotică a
viziunii lui Ingmar Bergman ca om de teatru cercetează relația
text dramatic – textură a societății (într-un sens mai amplu,
inclusiv metaforic, reprezentând simultan perceperea existenței, mentalitatea,
sensibilitatea, spiritualitatea, nevoia și capacitățile de a asimila mesajul
teatral; evoluția gusturilor estetice și artistice). Într-o situație de
oximoron antropologic și global, în care precizia asigurată de înalta
tehnologie colaborează cu haosul produs și menținut de cantitatea inumană a
informațiilor (dominante fiind ofertele de vânzare-cumpărare, deseori învăluite
sub un limbaj ce se vrea vindicativ, personalizat și spiritual), rolul și
rostul Textului privesc direct prezentul și viitorul speciei umane.
Pentru a percepe mai ușor și a urmări mișcările texturii societății
(alias realităților cotidiene), am ales ca exemplu viziunea unui
artist, Ingmar Bergman, ale cărui trăiri, creații în teatru și film, mărturii
scrise sau verbale oglindesc și transmit convingător poziția – plățile și răsplățile incluse
– pe care Artistul trebuie să le adopte ca, în războiul Text Vertical – textură
a societății, Textul nu numai să supraviețuiască, să nu se lase deformat sau
diluat, ci și să nu-și piardă supremația primordială. În acest context,
datorită exigențelor impuse de o anumită disproporție (asumată) între ideea
directoare a lucrării și datele selectate pentru ilustrarea unor fenomene –
unele publice, altele accesibile doar prin metaforă – se poate ajunge la concluzia
că metoda creativă și existențială a unui artist pot fi
mesajul, învățătura pentru artiști din alte generații. (...)
*
C u p r i n s
Synopsis - 7
I. Textura unei societăți a
tranzițiilor și tranzacțiilor
Textul
– visul unei realități neîmplinite?
Un asediu cu
chip de spectacol
Realitatea imediată – visul unui
text neînchegat?
Societatea ca un auto-correct
II. Stare de Teatru
Totul
se poate imagina / Totul reprezintă
Ritual
versus monotonie
Textul Arhetipului sau Restul e relatare
Un
sistem permanent atacat de ansambluri
a.
În loc de posteritate, un nesfârșit
naufragiu
b. Mimesis nihil est și Poesis ex nihilo
III. Câteva trăsături ale
spațiului scandinav – realități, metafore, simboluri, modus scrivendi
Universalul din textele locale
Responsabilitate
întru perspectivă și viceversa
Simboluri
ale unei realități – realitatea unor simboluri
Vis, lume, lumi
A
citi, a trăi, a crea
Ezoterikón
Persoane
și persona(je)
Un
teatru care se scrie singur
Centrul
și perifericul în Soarta textului
Asceză și imagine – părți ale unei geometrii superioare
IV. Esența unui devotament sau insula dintr-o peninsulă
Accesul ca un demers inițiatic
Copilăria – vocație; vocația –
libertate
Teatrul, viața și Granița
Teatrul
– o întâlnire a omului cu omul și nimic
altceva
Statistic quo
Dramaten
Noua originalitate textuală
Mentori vii prin Texte. Textul – liantul unor ”frați siamezi”. Ogust Strindberg
Mentori
vii nu numai prin creații
Un
intermezzo: Ex-islare
Întoarcerea în insula în care, prin scris zilnic, se
poate regăsi limba (privirea) copilăriei
Fårö – un sâmbure de diamant în mijlocul entropiei
V. Un ”barbar din Nord” sau
”Grănicer” incoruptibil
Viziunea
bergmaniană asupra textul dramatic
Texte
Indiscutabile – o antologie incompletă
Șase personaje în căutarea unui autor – și a semenului sau chiar a
sinelui în Sală
Regele Lear – un continent
Cadavrele
răsturnate în mormântul Ofeliei
Ibsen – poetul ocultat
Replica unui bătrân balcanic
exilat
Înflorirea alexandrinilor
Regizezi ca și cum ai fi muzician
Relația cu restul scenei
Supraviețuire impusă – supremație firească
VI. Metoda ca mesaj
Teatrul
într-o lume locală pe cale de a
deveni sat global
Azi – rol și impact
Sensul și natura libertății (independenței) Artei
VI. 1. Structura unei metodeA monta
Rădăcini
Magia / supra- sau extra-naturalul
Convertirea experienței de viață
în artă și invers
Prin repetiții spre Echilibru
Text, joc,
realitate
Actorul – gazdă ciclică a Omului / omul – gazdă
ciclică a Actorului
Spectatorul
Scena, Lumea și Focal point
Lumina
și úmbre(le)
Ritmul lăuntric sau între accent şi sens există o deosebire
Evitarea improvizației
Tăcerea – Corectorul desăvârșit
O altă maternitate / paternitate
Mișcarea poate fi cititul
Disciplina
și punctualitatea
Replici pentru eu și tu
Colaboratorii invizibili
VII. Mirrors in progress
Graniță și haos
Pactul cu
frecvențele limbajului superior
În contratimp cu contratimpul
Amintiri
vii dintr-o foame
O traducere – cu și fără ghilimele – foarte importantă
Prezent prin absență și invers
Prolog în Logos
O ”hartă”
Bibliografie selectivă 120
I n f o:
Pictograme originale: 3
Note de subsol: 254
Indice de nume: 201
Imagine: din Mirrors in progress