Scriind singur

 

[Proză frântă]

 

Tatălui meu, Kopi Kyçyku
(1943-2024)

 

Căsuța de lumânări – același an

când mi-au stat alături

doar Domnul și muzica

 

Călătoria tatălui meu

A durat

Cât trecerea

Unei lumânări

De la masa Celor vii

La masa Adormiților

 

Preț de câteva clipe am umblat cu ochii închiși

Ca o rugăciune, purtând lumânarea

Între două lumi

Alege tu unde vrei să te mistui, i-am spus fără voce

 

Mi-am amintit de sfatul bătrânului de la pangar:

Nu aprindeți lumânări mari lângă cele mici, domnule, vă rog eu

Că le ard în lateral și le culcă

Le-ngenunchează… înainte de a-și îndeplini misiunea

Și le risipesc în neant lumina nefolosită

 

Mi-a fost jenă să ies:

Nu plânge bărbatul la vârsta asta.

Boundaries between the Theater of Existence and the Existence of Theater – a semiotics of Ingmar Bergman's vision as a theater man

Summary 

Boundaries between the Theater of Existence and the Existence of Theater – a semiotics of Ingmar Bergman's vision as a theater man explores the relationship between the dramatic text and the texture of society (in a broader sense, including metaphorically, simultaneously representing the perception of existence, mentality, sensibility, spirituality, the need and the capacities to assimilate the theatrical message, as well as the evolution of aesthetic and artistic tastes). In a situation of anthropological and global oxymoron, in which the precision provided by high technology collaborates with the chaos produced and maintained by the already inhuman quantity of information, the role and purpose of the text directly concern the present and the future of the human species. 

In order to more easily distinguish and unbiasedly follow the movements of the texture of society, I have chosen as an example the vision (aka method) of an artist, Ingmar Bergman, whose experiences, creations in theater and film, written or verbal testimonies mirror and convincingly convey the position that the Artist must adopt as, in the war between the Vertical Text - the texture of society (generically referred to as the Horizontal Text), the former not only to survive, not to be deformed or diluted, but also not to lose its primordial supremacy. In this context, due to the exigencies imposed by a certain (assumed) disproportion between the guiding idea of the work and the data selected to illustrate certain phenomena – some public, others accessible only through semiotic deductions or metaphor – one may conclude that the creative and existential method of an artist can be the message, the lesson for artists and not only from other generations

Tematică studii doctorale / Topics of doctoral studies 2025

Perioade de înscriere a candidaților: 7-8 iulie și 8-9 septembrie 2025 / Registration periods: July 7-8 and September 8-9, 2025

[RO] 

1. Dramaturgie balcanică de-a lungul secolului XX. Ideatică, tematică, stiluri. Elemente specifice și comune cu dramaturgia vestică

2. Semiotica textului dramatic – între informare, formare, formatare. Relația teatrului cu ideologia. Cenzura de stat și cenzura sistemului de semne al Teatrului. Studii de caz: teatrul interbelic, teatrul realismului socialist, teatru contemporan în Balcani

3. Stare de teatru: Text Vertical versus Text Orizontal în relație cu structura societății. Studii de caz: teatrul sub dictaturi și vice versa; libertate, estetică și moralitate în textul dramatic; propagandă și reclamă în și prin ”teatrul actual”

4. Mimesis și ritual în viziunea populară asupra spectacolului. Măști ale cotidianului, catarsis și educație în agora. Timp, spațiu, personaje, elemente de limbaj teatral. Studii comparative cu Commedia dell'arte

5. Materie dramatică și „convertiri” ale acestei materii în Teatru. Studii comparative: teatrul în spații culturale și lingvistice diferite (de exemplu: Balcania Magna – Scandinavia; mentalități și teatru în limbile slave, albaneză, română, maghiară, idiș, italiană, franceză, germană)

6. Percepția (asupra) și receptarea actului teatral sau Lumea în două ipostaze: înainte și după (auto)orbirea regelui Oedip. Viața ca antract

7. Teatru în teatru; teatru în film. Limbaj teatral versus limbaj cinematografic

8. Branding în teatru. Textul dramatic – între oferta impusă de  public și misiunea de a îmbogăți multilateral spectatorul

9. Decăderea tragediei ca structură esențială și riscul de tabloidizare a teatrului

10. Faustiana – idealism și pragmatism în teatru. Individul, mulțimile și oferta Cetății.

11. Orice altă temă, cu acord prealabil. 

[EN] 

1. Balkan dramaturgy throughout the 20th century. Ideology, themes, styles. Specific and common elements with Western dramaturgy

2. Semiotics of the dramatic text – between information, formation, formatting. The relationship of theatre with ideology. State censorship and censorship of the theatre’s sign system. Case studies: interwar theatre, socialist realism theatre, contemporary theatre in the Balkans

3. State of theatre: Vertical Text versus Horizontal Text in relation to the structure of society. Case studies: theatre under dictatorships and vice versa; freedom, aesthetics and morality in the dramatic text; propaganda and advertising in and through "current theatre"

4. Mimesis and ritual in the popular vision of the spectacle. Masks of everyday life, catharsis and education in the agora. Time, space, characters, elements of theatrical language. Comparative studies with Commedia dell'arte

5. Dramatic matter and "conversions" of this matter in the Theatre. Comparative studies: theatre in different cultural and linguistic spaces (for example: Balkania Magna – Scandinavia; mentalities and theatre in Slavic languages, Albanian, Romanian, Hungarian, Yiddish, Italian, French, German)

6. Perception (on) and reception of the theatrical act or The World in Two Hypostases: Before and After the (Self)Blinding of King Oedipus. Life as an Intermission

7. Theatre in theatre; theatre in film. Theatrical language versus cinematographic language

8. Branding in theatre. The dramatic text – between the offer imposed by the public and the mission to enrich the spectator in many ways

9. The decline of tragedy as an essential structure and the risk of tabloidization of theatre

10. Faustiana – idealism and pragmatism in theatre. The individual, the crowds and the offer of the "Citadel".

11. Any other theme, with prior agreement. 

Info, Documente și tematici ale colegilor îndrumători de doctorat

Contact

Academica

Empatycon sau Cartea vieții preMature - ediție digitală

 


Vremea Cărţii 

[Lumânări cu cap de om sau invers] 7

[Ordinul sticlelor gravide] 9

[Aşa sunat-au aminţirile] 20

[Haosul şi o flacără cât privirea] 44

[Numere. Încă de argint] 59

[Auzul spulberat dixit] 63

[Ven-in-Os] 67

[Scuipatul universului] 79

[Poeţii trebuie ucişi de mici] 89

[Dosarida] 93

[Sfaturi către un blestem acceptabil] 136

[Fraţi de cerneală] 141

[Inter Musae] 159

[Luaţi loc în timp, vă rog...] 172

[Triumphalus sau Apusul Armăsarilor] 183

[Orbii et urbi] 194

[Invitaţie la Orbire. Acum şi în rate] 217

[Your(h)ope] 227

[Satul de în-apoi] 248

[Tabla Înmulţirii] 260

[Cântarul invizibil al manuscriselor] 282

[Din Cartea Outiştilor citire] 304

[Puii de corb faţă cu posteritatea] 314

[Săraci de carton] 355

[Corectând pietre şi ochi] 362

[Chipuri de închiriat] 374

[Tu] 383

[Epocalipsa] 388

*

Şi te trezeşti într-un amurg de toamnă, din vis sau în vis, parcă abia fătat afară dintr-un trup ciudat, nu al Morţii, nici al mamei, sau abia înlănţuit într-un nou trup, nu al mamei, nici al Vieţii, înconjurat de lumânări. Ard în linişte, înfipte sau răsărite pretutindeni, încât nu mai ştii unde se sfârşeşte viitorul şi unde începe trecutul. Seamănă cu oameni dragi, în agonie, care-ţi şoptesc: „Dacă ne mistuim până la capăt, vei vedea totul… Dar la ce-ţi poate folosi acest tot?! Doar dacă ne stingi cumva, ne păstrezi farmecul şi, de ce să nu mărturisim: ne prelungeşti viaţa” (sau aţa vie)...


Spațiul ca atenție și viceversa sau Fenomenul balonașului privilegiat

[Studiu de caz: Prezentarea literaturilor estice necunoscătorilor]

A XIII-a ediție a Conferinței internaționale în domeniul științelor media Universitatea de Arte din Târgu-Mureș / 9 mai 2025

Synopsis

Dincolo de orice aroganță intelectuală, morbiditate, teribilism sau optimism ieftin, să ne amintim din când în când că bule scot în general cei care se îneacă.

Autorul

 

Acest studiu se concentrează asupra câtorva aspecte ale mecanismelor de mediatizare a literaturilor estice[1] după căderea de iure a Cortinei de Fier. Intenționând să se integreze valorilor impuse de canonul occidental (un ansamblu de reguli, restrictive pentru literatura autentică și nefiresc de permisive pentru restul acesteia) – și ca formă de (auto)negare a îndelungatului răstimp petrecut sub dictatul realismului socialist – partea ”vizibilă” sau mainstream a literaturilor estice, în numai trei decenii iese din Sistemul de semne propriu literaturii și adoptă o perspectivă tematică și stilistică ce pare să garanteze universalitatea. Un context tinde cu orice preț să devină tradiție, ca să nu spunem posteritate, simultan cu desființarea tradițiilor.[2] De fapt, ne aflăm într-un proces cu aproape nimic spiritual sau literar de reprofilare, care folosește orice mijloace pentru a devia toată atenția posibilă a cititorilor spre criteriul vânzării și a vizibilității publice, și eventual a o ține ostatică. Celebritatea este intenționat confundată cu valoarea intrinsecă a cărților, dovedind încă o dată că o libertatea asimilată doar la nivel mediatic și prezentată drept acces la inovații și oferte culturale vizionare, în realitate trunchiază libertatea (nu numai pe cea de expresie), uniformizează structural și ideatic stilurile, extinde teme auxiliare în detrimentul celor indispensabile și se transformă simultan în cenzură și în indiferență față de spiritualitate.

A hattyú feltalálásának éve

 


Lines in Debrecen